Camerele video montate pe ambulanțe nu au asigurat temeiul legal și nu este asigurată proporționalitatea prelucrării

În urma unei investigații, Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal a decis că operatorul:
”nu a putut face dovada respectării art.5 alin 1a raportat la art 6 alin 1 și art 9 alin 1 din RGPD, conform art 5 alin 2, privind legalitatea prelucrării efectuate prin intermediul mijloacelor de supraveghere audio-video preinstalate colectate de operator, în cadrul misiunilor specifice”.

Această decizie în privința unui singur operator va fi probabil preambulul unor investigații la nivel național a serviciilor de urgență care utilizează camere audio video pe ambulanțele din dotare.

Au fost filmați pacienți precum și personalul medical fără un acord. Unii manageri au considerat că este un drept benefic să existe o monitorizare permanentă a angajaților și chiar au montat camere video suplimentare pe alte ambulanțe sau chiar în stații și substații.
Situația a generat în conflicte în cadrul multor servicii în care Managerii au tot urmărit ce fac angjații chiar și când nu erau în misiuni.

Temeiul legal prezentat de către IGSU a fost contrazis de decizia ANSPDCP și indică o posibilă  achiziție din fonduri publice care nu respectă criteriile legii și prin care au fost încălcate drepturile și libertățile pacienților și ale personalului medical.

Exista și obligația de a elabora o evaluare a impactului protecției datelor din momentul achiziției în baza art 35 din Regulament care nu a fost realizată decât de către clientul nostru. 

Există  posibil peste 80 de operatori la nivel național, instituții care nu au realizat aceste studii, ba mai mult există instituții care au făcut achiziții care completează pachetul de monitorizare. 

Există o oarecare umbră din trecutul comunist în care oamenii erau urmăriții în baza unor declarații ”nobile”? 

Multe structuri ale statului uită cu ușurință că pentru a preveni este nevoie de formare profesională, de instruire, de o selecție mai atentă a personalului și nu de monitorizare și urmărire.

Au fost situații când femei gravide au întrebat de ce sunt filmate. Oare ajută la ceva acest aspect? 

Și nu este ok să justificăm asemenea monitorizări prin cazuri izolate de abuzuri sau amenințări. Un fapt petrecut nu este schimbat cu o înregistrare video.

Situația a deparat pentru că există posibilitatea de a se asculta înregistrările audio ale personalului medical când nu erau în misiune la întoarcerea din misiune. De ce? 

Să zâmbim puțin și să ne gândim că trebuie să ne cunoaștem mai bine drepturile și libertățile.

Trebuie să avem curaj să luptăm pentru drepturi pentru ca acel trecut îndepărtat ”roșu” să nu se mai repete.

Trebuie să ne cunoaștem mai bine drepturile.